Moreni

Moreni este un municipiu situat în partea de est a județului Dâmbovița, în regiunea istorică Muntenia, la aproximativ 20 km de Târgoviște și 31 km de Ploiești. Orașul s-a dezvoltat pe valea Cricovului Dulce, într-o zonă cu o istorie strâns legată de industria petroliferă, fiind unul dintre cele mai veși centre de extracție a petrolului din România. Atestat documentar din 1584, Moreni a evoluat dintr-un sat cu mori pe râu într-un important centru industrial, declarat oraș în 1917 și elevat la rang de municipiu în 2003.

Date Geografice

Coordonate geografice	44°58′49″N 25°38′40″E (44.9803° N, 25.6444° E)
Județ	Dâmbovița
Regiune istorică	Muntenia
Suprafață	37,77 km² (3.777 hectare)
Altitudine medie	254 m (interval 240–472 m)
Populație (2021)	15.472 locuitori
Densitate	410 loc./km²
Cod poștal	135300
Prefix telefonic	+40 245
Fus orar	UTC+2 (EET), UTC+3 (EEST) vara
Localități vecine	Iedera (6,3 km), Ocnița (7,4 km), Gura Ocniței (7,6 km), Filipeștii de Pădure (8,6 km), Răzvad (10,2 km), Valea Lungă (10,8 km)

Relief

Municipiul Moreni se află într-o zonă de depresiune în vestul Subcarpaților de Curbură, pe valea râului Cricovul Dulce. Relieful este predominant dealuș, cu dealuri nisipoase și alunioase care încadrează valea râului. Altitudinea variază între 240 m în vale și 472 m pe dealurile înconjurătoare. Râul Cricovul Dulce traversează orașul de nord spre sud, fiind alături de afluenții săi principală sursă de apă și factor modelator al reliefului local.

Climă

Clima este temperată-continentală cu influențe oceanice (clasificare Köppen: Cfb — oceanică cu vară temperată). Văile sunt mai răcoroase iarna și mai calde vara, în timp ce dealurile beneficiază de o aerisație mai bună. Precipitatiile sunt moderate, cu un maxim primăvară-vară și un minim iarnă. Vânturile predominante vin de vest și nord-vest. Temperatura medie anuală este de aproximativ 10–11 °C.

Populație și demografie

An	Populație
1948	9.048
1956	11.687
1966	11.659
1977	17.775
1992	22.886
2002	20.941
2011	18.687
2021	15.472

Populația a cunoscut o creștere rapidă în perioada comunistă datorită industrializării forțate și a atragării forței de muncă în sectorul petrolifer, atungând un vârf de 22.886 locuitori la recensământul din 1992. După 1990, în contextul restructurării industriei și a migrației interne și externe, populația a intrat pe o curbă descendentă continuă, scăzând sub 16.000 de locuitori la recensământul din 2021. Majoritatea populației se declară română și ortodoxă.

Istorie

Prima atestare documentară a Moreniului datează din 1584, sub denumirea de Moarile, provenită de la morile puse în mișcare de apele Cricovului. În documentele sec. XVI–XVII localitatea apare și sub numele de Moreni, denumire stabilită în jurul anului 1661. În 1839 începe extragerea petrolului, inițial rudimentară (cu găleată și hecnă), apoi, din 1904, la scară industrială. Moreniul a devenit astfel unul dintre cele mai importante centre ale industriei petrolifere românești. În 1917 a fost declarat oraș, iar în 1947, prin unirea cu comuna Stavropoleos, a format orașul Moreni. La 1950 a devenit reședință de raion, iar în 1968 a fost integrat în județul Dâmbovița. Statutul de municipiu a fost obținut prin Legea 259/2003.

Un eveniment marcant a fost „Focul de la Moreni” (1929–1931), un incendiu petrolier spectaculos la sonda nr. 160 de la Tuicani, care a ars timp de peste doi ani, flacăra fiind vizibilă din Câmpina, Ploiești și chiar Chitila. Stinguerea a cerut intervenția specialistului american Miron Kinley. În Al Doilea Război Mondial, Moreni a fost strategic pentru Germania nazistă datorită petrolului; au fost construite cazemate și puncte fortificate (rămase vizibile astăzi pe dealul Ciufa), iar în august 1944 au avut loc lupte Violente între unități române și germane.

Obiective turistice

Biserica „Schimbarea la Față”

Situată în centrul vechi al orașului, biserica a fost construită între 1864–1868 cu sprijinul clăcașilor locale, pictată de Mihalache Dragomirescu (restaurată ulterior de N.T. Vintilescu și Victor Corlățeanu). Clopotnița originală a fost distrusă de cutremurul din 1802 și reconstruită ulterior; în 2004 s-a adăugat o troiță de lemn cu sculpturi florale vopsită roșu-grena. Este monument istoric și reper spiritual al comunității.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Dimitrie” (Stavropoleos)

Aflată în cartierul Stavropoleos, biserica a fost ridicată între 1891–1895 și se remarcă prin dublul său hram și prin arhitectură specifică bisericii de sat din sfârșitul secolului XIX. A servit ca lăcaș de cult pentru locuitorii vechii comune Stavropoleos, unite cu Moreni în 1947.

Monumentele eroilor de război

În oraș există trei monumente comemorative: Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din Stavropoleos (dezvăluit 1934, ridicat de locuitori), Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din centrul orașului (opera sculptorului Alexandru Irimescu, inaugurat 1921) și Monumentul eroilor căzuți în Războiul Antifascist din Parcul Central (inaugurat 23 august 1958). Toate trei sunt monumente istorice clasate.

Cazemata germană de pe dealul Ciufa

Rămășițe ale punctului întărit german din Al Doilea Război Mondial, situate pe dealul Ciufa, lângă pista de motocross. Cazemata face parte din sistemul de apărare al câmpului petrolifer Moreni, vital pentru efortul de război al Germaniei. Este vizibilă astăzi ca marturie a lupțelor din august 1944 dintre armata română și unități germane.

Personalități

George Mihăiță (n. 1948) — actor de teatru și film, fondator și director al Teatrului de Comedie din București, una dintre cele mai populare figuri ale scenei românești contemporane.

Emil Burzo (n. 1935) — fizician, profesor universitar, membru al Academiei Române, om de știință cu contribuții recunoscute în fizica stării solide și materialelor.

Ștefan Niculescu (1927–2008) — compozitor și muzicolog, reprezentant al școlii române de compoziție modernă, profesor la Conservatorul din București.

Ion Minoiu (1931–2021) — pictor și ceramist, activ în viața artistică românească, cu opere în colecții publice și private.

Eveline Linica Călin Els (n. 1925) — sculptoră, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Distanța aeroport Moreni - Arad International Airport (ARW)

Indicații rutiere Moreni - Arad International Airport